Să fii util sau să preiei inițiativa?

De multe ori m-am întrebat dacă la primul meu job ar trebui să fiu persoana bună-la-toate sau persoana independentă, un fel de Superwoman al secolului XXI care să salveze ziua infernală și să primească toate laudele. Bine, poate nu chiar pe toate. Mai lăsăm ceva și pentru alții.

Ca să preiei inițiativa, în mod clar trebuie să lași deoparte inhibițiile și să nu te mai ascunzi în ultima bancă, rugându-te îngerului tău păzitor să fii uitat și ignorat și lăsat să-și termine task-urile de pe ziua respectivă, apoi să pleci acasă și să repeți planul tot restul săptămânii.

Greu pentru unii, ușor pentru alții.

Am simțit dintotdeauna că nu sunt pregătită să preiau inițiativa, să fiu „lider”, cap de grup și ce se mai încadrează aici, și continui să simt asta, deși, una peste alta, temerile de orice fel pot fi învinse doar cu ajutor din partea ta, a clonei tale fizice și psihice, a conștiinței tale care reușește să te bulverseze în loc să te lămurească. Fobiile te mistuie pe dinăuntru și nu-ți dau pace; pe scurt, sunt tare afurisite. Eu am suficiente cu care mă lupt, iar de pe o zi pe alta mai apare câte una, taman când încerc să înving alta. Pentru asta, zic eu, îți trebuie antrenament psihic. O convingere cu tine însăți. O dezbatere. Discursuri în oglindă, mantre. N-am să mă apuc acum să invoc divinități care să-mi facă viața mai ușoară, nu că s-ar rezolva așa, dar exercițiile de tipul acesta poate că îmi va ușura, naibii, respirația. E dificil să încetezi să mai respiri când cineva te ochește.

Revenind la subiectul postării, încă nu am avut parte de oportunitatea vieții mele care să mă transforme în afiș pe clădire, expus ochilor curioși, și astfel să fiu eroul zilei. Cică-i mai bine să nu te bagi. Sau cică-i mai bine să intervii ca să avansezi. Care-i adevărul, n-am idee.

În liceu, când mintea mea nu era suficient de dezvoltată, eram dispusă să accept un job banal, care nu-mi solicită neuronii mai mult decât trebuie și care urmează același traseu ca școala: înveți, muncești, pleci acasă. Nici nu mă gândeam la salariu.

Acum, după o facultate în care nu m-am zbătut prea mult, realizez câte greșeli am reușit să fac. Poate c-am să-mi acord un premiu pentru asta, doar ca să-mi aduc aminte pentru ce trebuie să rămân motivată. Ca să nu mă depărtez de subiect, menționez că premiul mi-ar striga all the time că e cazul să pășesc în față și să-mi asum responsabilitățile care mi se vor distribui pe viitor, fie că mă vor plasa cap de afiș sau spate de afiș.

Oricum ar fi, n-am să fiu doar Superwoman-ul meu, ci și al colegilor mei, al întregii echipe. Posibil să fiu mustrată că îndrăznesc să evoluez. Posibil să fiu felicitată că-mi depășesc atribuțiile și țintesc mai sus.

Ca un rezumat în câteva cuvinte, n-am să spun decât că ar fi timpul să risc. Să risc să vorbesc în echipă, să risc să mă implic chiar mai mult decât îmi impune postul, funcția, și să risc să-mi asum responsabilități cu care n-am avut de a face niciodată.

Cu asta, ori riști să fii umbra liderului, ori riști să umbrești pe altcineva. 

Ori altcineva te poate umbri pe tine. 

Spre exemplu, colegii de breaslă. Din experiența numită liceu – exemplul cel mai bun –am înțeles că poți să-ți ajuți colegul, dar numai dacă te asiguri că și el te ajută pe tine. Cum asta nu e o garanție pe care te poți baza, n-ai decât să te preocupi că tu nu ești în declin cât îl ridici pe el, că tu nu te duci la fund, cât el plutește deasupra apei. În cazul joburilor, dacă sari în ajutorul colegului tău, poate că amândoi vă veți ridica. Sau amândoi veți cădea.

Așadar, să fii util altora sau să preiei inițiativa pentru tine?

Advertisements

Leave a Reply

Fill in your details below or click an icon to log in:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out / Change )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out / Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out / Change )

Google+ photo

You are commenting using your Google+ account. Log Out / Change )

Connecting to %s